Centrul de Protecție a Copilului din Vâlcea: Criza fondurilor pentru medicamente și hrană
Centrul de Protecție a Copilului din Vâlcea se confruntă cu o lipsă acută de fonduri, având nevoie de aproximativ 53,3 milioane de lei pentru a putea continua activitatea până la sfârșitul anului. Reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) au subliniat că bugetul aprobat pentru 2025 este de 79,4 milioane lei, în condițiile în care necesarul real este de 130,6 milioane lei. Din această sumă, circa 118 milioane lei ar trebui să fie alocate de la bugetul de stat, conform legii.
Cheltuieli și fonduri disponibile
Până la data de 20 august, DGASPC Vâlcea a cheltuit 77,3 milioane lei, iar în prezent mai are la dispoziție doar 2,1 milioane lei, o sumă considerată total insuficientă. „Fără bani de medicamente și fără hrană, viața acestor oameni este pusă în pericol”, a declarat Alina Lupu, șef serviciu în cadrul instituției, făcând un apel ferm către Guvernul României pentru alocarea suplimentară a sumei necesare.
Apetitul Guvernului și apelul Consiliului Județean
Reprezentanții Consiliului Județean Vâlcea susțin același mesaj și cer Guvernului să-și respecte obligațiile financiare. Vicepreședintele Consiliului Județean, Adrian Iliescu, a menționat că „nu-și poate permite nimeni să se joace cu viețile celor care sunt în suferință, cu viețile bătrânilor și ale copiilor cu probleme de sănătate”. Acesta a subliniat că Consiliul Județean și-a îndeplinit responsabilitățile financiare, iar restul fondurilor trebuie să vină de la Guvern.
Implicarea Guvernului și consecințele posibile
Se așteaptă ca, în cadrul rectificării bugetare, să se aloce suma de 53,3 milioane lei pentru a preveni o criză și mai gravă în îngrijirea copiilor instituționalizați, persoanelor cu dizabilități și vârstnicilor abandonați. Fără aceste fonduri, viața acestor categorii vulnerabile ar putea fi sever afectată.
Concluzie: Criza financiară a DGASPC Vâlcea subliniază o problemă sistemică în alocarea fondurilor pentru asistența socială, ridicând întrebări esențiale despre responsabilitatea Guvernului față de cei mai vulnerabili membri ai societății.