Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci
Pe 14 septembrie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci, o sărbătoare cu o tradiție deosebită în creștinism, marcată prin post și pelerinaje. Această zi este cunoscută în popor și sub denumirile Cârstovul Viilor și Ziua Șarpelui, simbolizând sfârșitul verii și începutul toamnei.
Semnificația religioasă
Înălțarea Sfintei Cruci comemorează patimile și moartea lui Iisus Hristos pe Golgota. Este considerată cea mai veche sărbătoare dedicată lemnului crucii. De asemenea, Biserica Ortodoxă marchează în această zi două evenimente istorice importante: aflarea Crucii de către Sfânta Împărăteasă Elena și înălțarea ei de către episcopul Macarie la 14 septembrie 335, precum și aducerea Sfintei Cruci de la perși în 629, sub domnia împăratului bizantin Heraclius.
Tradiții populare
În popor, 14 septembrie semnifică începutul toamnei, iar în regiunile viticole este cunoscut ca Cârstovul Viilor, marcând începutul culesului strugurilor. Denumirea de Ziua Șarpelui reflectă credința că reptilele se retrag în adăposturi pentru iarnă. Tradițiile populare includ strângerea plantelor de leac, care se duc la biserică pentru sfințire, iar plantele sfințite sunt păstrate acasă pentru protecția familiei și tratarea bolilor. Busuiocul sfințit are, de asemenea, roluri simbolice, protejând păsările, părul fetelor și locuința.
Ritualuri regionale
În Bucovina, se practică ritualuri speciale împotriva duhurilor rele și pentru fertilitate, cum ar fi atârnarea crucilor de busuioc sfințit în ramurile pomilor pentru asigurarea unei recolte bogate.
Participarea Bisericii
Cu ocazia Înălțării Sfintei Cruci, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la Sfânta Liturghie din paraclisul istoric „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală.
În concluzie, sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci nu doar că are o semnificație profundă în tradiția creștină, ci și în cultura populară românească, anunțând sosirea toamnei și păstrând vii obiceiuri străvechi.