Pensiile mai mari decât salariile în Franța
În Franța, veniturile medii ale pensionarilor depășesc salariile persoanelor aflate în activitate, un fenomen economic rar întâlnit. Studiul Luxemburg Income Study, citat de Financial Times, arată că, în timp ce în alte țări, precum Germania sau Canada, angajații câștigă cu 5–30% mai mult decât pensionarii, în Franța pensiile oferă un avantaj mediu de 1%.
Generația baby boom și impactul asupra sistemului de pensii
Fostul premier François Bayrou a explicat această situație prin „problema generației baby boom”. Persoanele născute în anii 1950 au contribuit relativ puțin la asigurările sociale, dar primesc pensii semnificativ mai mari, în mare parte finanțate de bugetul statului. Această generație a influențat constant legislația referitoare la reducerea vârstei de pensionare, pragul fiind scăzut de la 65 la 60 de ani în 1983 și crescut la 62 de ani în 2010, în urma unor proteste violente.
Cheltuielile cu pensiile și compararea veniturilor
Cheltuielile cu pensiile în Franța reprezintă aproape 14% din PIB, iar un pensionar primește, în medie, de două ori mai mult decât a contribuit. Pensia lunară medie este de aproximativ 1.500 de euro, în timp ce salariul net mediu al adulților activi se situează între 2.600 și 2.700 de euro. Compararea veniturilor pensionarilor cu întreaga populație adultă, inclusiv șomeri și lucrători precari, accentuează și mai mult diferența.
Inegalități în sistemul de pensii francez
Diferențele devin și mai evidente la nivelul veniturilor mari. Aproximativ 1,7% dintre pensionari încasează peste 4.500 de euro pe lună, iar foștii manageri de top pot primi chiar peste 100.000 de euro anual, o parte semnificativă provenind din bugetul public. Pensionarea anticipată și creșterea speranței de viață fac ca francezii să petreacă, în medie, 25 de ani la pensie, mai mult decât americanii (20 de ani) sau britanicii (21 de ani), transformând Franța într-un caz unic în lume.
Reformele și provocările sistemului de pensii
Tentativele de reformare a sistemului de pensii au generat proteste puternice. Propunerea lui Emmanuel Macron de a ridica vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani a dus la demonstrații masive. Ideea lui Michel Barnier de a amâna cu șase luni o creștere planificată a pensiilor a dus la căderea guvernului său, iar succesorul său, François Bayrou, a pierdut și el guvernarea pe fondul aceluiași conflict.
O societate în care pensionarii trăiesc mai bine decât angajații activi se confruntă cu provocări complexe în echilibrarea justiției sociale cu sustenabilitatea bugetară.